vineri, 13 mai 2011

Aprins


Sincer..?
Niciodata.Imi place cum suna cuvintele rostite de umbra ta solara pentru ca cetatea mintii tale este construita cu fundatii solide de flori uscate si ceara. . In momentele confuze dinaintea dominarii totale, somnul invie in raze pure si cenusii ingloband luna intr-un pumn de fier si strivind-o cu blandete pana cand ii fura oxigenul deja inexistent. E un angajament riscant si avantajos. Chiar si reflexul tau de a raspunde negativ la orice intrebare optimista te situeaza pe un piedestal aflat in centrul pamantului unde linistea ar face orice sa scape din cosmarul viu. Si aceeasi umbra poetica si rebela a ta mai scapa o suvita arsa ademenind privirea sa o urmeze si sa se ingrozeasca.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu